Conform unei analize a X-Trade Brokers, piaţa imobiliarǎ va fi printre ultimele domenii care vor ieşi din crizǎ, din cauza ratei ridicate a şomajului la nivel mondial, iar în România situaţia este cu atât mai gravă din cauza creşterii economice din anii premergători crizei, care s-a bazat prea mult pe dezvoltarea speculativă a sectorului imobiliar.
„În anii premergători crizei economice, România şi-a datorat avansul PIB-ului într-o prea mare măsurǎ serviciilor şi construcţiilor, iar domeniul imobiliar a cunoscut creşteri care au fost total defazate faţǎ de restul economiei. A încerca o stimulare a acestui sector în scopul retransformării sale într-un fals motor de creştere economicǎ ar fi o totală eroare, lăsând economia românească să rămânǎ vulnerabilă şi lipsită de substanţă“, crede Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
„Programul Prima Casǎ nu va avea rezultate spectaculoase întrucât va fi subminat de rata ridicatǎ a şomajului şi de temerile populaţiei privind siguranţa locului de muncǎ. În mod paradoxal pentru unii, acest lucru este folositor economiei româneşti care va trebui să îşi diversifice creşterea economicǎ viitoare şi să îşi susţinǎ cu mult mai mult industria şi agricultura. Evident, e de aşteptat o atenţie crescutǎ a autorităţilor asupra acestora din urmă. În ceea ce priveşte industriile conexe sectorului imobiliar, în special cea a construcţiilor, acestea pot fi stimulate prin proiectele de dezvoltare a infrastructurii extrem de deficitare, una dintre condiţiile de bazǎ fiind accesarea şi utilizarea fondurilor europene disponibile în acest scop“, continuă Safta.
Şeful X-Trade Brokers consideră că şomajul descurajeazǎ programe de stimulare a tranzacţiilor imobiliare şi în alte ţări ale lumii. În SUA, în ultimele perioade analizate, tranzacţiile au scăzut atât pe segmentul imobilelor vechi, cât şi pe cel al locuinţelor noi, deşi economia americană a marcat o creştere spectaculoasă în ultimul trimestru al anului trecut (5,9%). Spania şi Ţările Baltice resimt de asemenea şocul, dupǎ ce au avut parte de un „boom“ imobiliar câţiva ani la rând, care le-a susţinut puternic creşterile şi care acum acţioneazǎ exponenţial în sens invers.
Diferenţa dintre ele constă în faptul că economia americană se bazează pe o industrie şi o agriculturǎ foarte dezvoltate, aşa încât poate privi spre real estate ca spre un barometru al redresării, şi nu ca spre un motor important al ieşirii din criză. Iar la polul opus se află Germania, care nu a înregistrat un boom imobiliar şi, în consecinţă, nu a avut parte nici de căderi dramatice ale acestui sector.
O analizǎ coerentă ar putea evidenţia atuurile românilor şi oportunităţile care apar la nivel local şi global şi care pot fi exploatate. În plus, apartenenţa la UE, dar neaderarea — încă — la moneda euro, alături de dezavantaje, are şi avantaje: Banca Naţionalǎ poate acţiona — la vedere sau nu — în vederea devalorizării leului pentru a stimula exporturile, poate decide rata dobânzii, poate controla tipărirea de monedă etc. „În conjunctura mondială actuală, România trece printr-o perioadă care poate influenţa semnificativ modul şi ritmul în care va ieşi din crizǎ şi va creşte pe termen mediu“, conchide Victor Safta.

