Potrivit datelor publicate de INS, Produsul Intern Brut (PIB) din 2009 a scăzut cu 7,1% faţă de 2008. Scăderea a fost determinată de reducerea volumului valorii adăugate brute din toate sectoarele de activitate şi, în mod deosebit din comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice, hoteluri şi restaurante, transporturi şi telecomunicaţii (–1,2%), construcţii (–13,6%), a căror contribuţie la formarea Produsul Intern Brut a fost de 31,1%.Impozitele nete pe produs s-au redus cu 12,4%, iar consumul final total a înregistrat o scădere cu 8,2% în anul 2009, comparativ cu anul precedent, în special din cauza diminuării cu 10,8% a cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei. De asemenea, formarea brută de capital fix a înregistrat o şi ea o reducere cu 25,3%.

Dacă ne întoarcem strict la PIB, valoarea acestuia în euro a fost de 116,9 miliarde la un curs mediu de 4,2 lei pentru un euro, în vreme ce în 2008, la un curs mediu de 3,68 lei pentru un euro, PIB-ul valora 136,8 miliarde de euro. Diferenţa reprezintă o scădere cu aproape 20 de miliarde de euro adică o restrângere de peste 15%.

În lei, faţă de cele 503,9 miliarde din 2008, economia românească a adunat anul trecut doar 491,3 miliarde de lei. Practic, anul trecut cu excepţia creşterii cheltuielilor pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (6,8%), pentru consumul final individual al administraţiilor publice (0,4%) şi consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice (1,2%) – adică tot statul cel obez a spart banii – toţi ceilalţi indicatori de formare şi utilizare ai PIB sunt negativi. Agricultura a pierdut 0,4%, industria 4,3%, construcţiile 13,6%, comerţul 11,2%, iar lista continuă.

Cu alte cuvinte norii negri rămân netulburaţi peste noi, în vreme ce unii analişti se întreabă dacă nu cumva urmăm calea deja bătătorită de Grecia, dacă nu către faliment măcar spre o amendă europeană pentru falsificarea datelor statistice asta pentru că toată lumea (INS, autorităţi etc) se bătea cu cărămida în piept cu creşterea masivă din agricultură şi industrie.

Iar subiectul îmi aduce aminte de ce-mi şoptea la sfârşitul toamnei trecute, Neculai Apostol, şeful procesatorului Kosarom. „Dom’le dacă nu avem grijă, falimentul ne paşte vara viitoare!“ Dacă aici adăugăm şi cea mai mare inflaţie din UE, plus scăderea masivă a comerţului, situaţia devine gravă, iar soluţiile româneşti se rezumă la a da din nou băncilor şansa să-şi pună bine banii în garanţii de stat prin Prima Casă, la vânzarea la preţ de dumping a locuinţelor ANL construite din bani publici şi la amânarea imbecilităţii mileniului. Plata anticipată a impozitului pe profit. Sfântă cretinătate!