Estimările Ministerului Muncii pentru anul 2010 arată că speranţa de viaţă după pensionare este de 14,7 ani în cazul bărbaţilor şi de 22 ani în cel al femeilor, în condiţiile în care bărbaţii ies momentan la pensie la 63,9 ani, iar femeile la 58,9 ani.

Reprezentanţii ministerului explică faptul că „în calculul speranţei de viaţă la pensionare se cumulează toate persoanele care au ajuns la vârsta pensionării, iar în calculul speranţei medii de viaţă sunt incluse toate categoriile de vârstă, astfel încât media este influenţată de diverşi factori, precum mortalitatea infantilă, încă la cote destul de ridicate în România, şi mortalitatea la orice altă vârstă înaintea vârstei de pensionare“.

Adică potrivit optimistului Şeitan, bărbaţii români trăiesc 78,6 ani, iar femeile 78,9 ani, în condiţiile în care studiile UE arată faptul că speranţa de viaţă a femeilor românce este de 75 de ani, iar cea a bărbaţilor de 68,2. Dar în legătură cu giumbuşlucurile ministrului care s-a gândit că ar fi bine să taie şi alocaţia copiilor cu părinţi mai avuţi, pentru nu trebuie sprijiniţi oamenii cu educaţie ci brutele, nu mai e nicio mirare. Mai mult pentru că, românii îndrăznesc să trăiască atât de mult, Guvernul s-a gândit, la sfaturile Băncii Mondiale, să crească vârsta de pensionare în aşa fel încât să fie egalizată în 2030 la 65 de ani.

Motivul invocat este necesitatea asigurării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prelungirea vieţii active, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piaţa muncii, fapte care constituie principala soluţie pentru redresarea dezechilibrelor din sistemul public de pensii şi a asigurării sustenabilităţii financiare pe termen mediu şi lung a acestuia.

Există viaţă după pensie? Speranţa de viaţă în ani (din momentul pensionării) pentru bărbaţi.
SURSA: The Economist, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Valori pentru anii 2002-2007 (cifrele au fost rotunjite)

Cum va deveni sustenabil sistemul de pensii prin intermediul acestei strategii nu se spune, aşa cum nu se spune că România are pe lângă cele 5,5 milioane de pensionari şi peste 700.000 de şomeri, iar industriile direct productive gem sub apăsarea fiscală şi a lipsei de lichidităţi multe firme având conturile uscate şi datoriile neplătite.

Chiar şi cu această speranţă de viaţă extrem de optimistă, românii sunt printre cei mai efemeri oameni din lume, doar în Coreea de Sud şi Japonia, viaţa de după pensionare fiind mai scurtă, deşi dacă raportăm speranţa de viaţă (estimată de UE) a românilor la vârsta de pensionare, bărbaţii români se pot bucura de pensie doar ceva mai mult de patru ani, de patru ori mai puţin decât femeile.