Sentimentul analiştilor din zona Europei Centrale şi de Est (ECE) s-a îmbunătăţit în luna septembrie faţă de luna august, conform ultimului raport ZEW-Erste Group Bank Sentiment Indicator for CEE. Aceasta nu înseamnă că situaţia economică s-a îmbunătăţit dramatic, ci doar că aşteptările analiştilor referitoare la următoarele şase luni intervievaţi de Erste sunt mai bune decât erau în luna august.

Oarecum paradoxal, sentimentul pentru zona ECE a crescut mult mai mult decât cel pentru zona euro. Spunem oarecum deoarece aşteptările faţă din statele cu monedă euro şi-au revenit ceva mai repede, concomitent cu stoparea scăderii din regiune.

Aşteptările din luna septembrie ale analiştilor din zona ECE
faţă de creşterea inflaţiei în următoarele 6 luni
SURSA: ZEW-Erste Group

Cum ţările din ECE au un decalaj faţă de statele dezvoltate de câteva luni, era normal ca acum să aibă loc o recuperare. Totuşi, trebuie subliniat că aşteptările din zona euro pentru următoarele două semestre nu sunt tocmai bune. Analiştii care se aşteaptă ca zona euro să se dezvolte a scăzut cu 7,3 puncte procentuale faţă de august, până la 44,7%. De altfel, ei preconizează că rata dobânzii de referinţă stabilită de Banca Centrală Europeană, de 1%, să rămână neschimbată, la fel ca şi rata inflaţiei.

În regiunea noastră, Cehia, Polonia şi Slovacia au rămas la aproape acelaşi nivel, predicţie normală în condiţiile în care situaţia lor economică este mai apropiată de cea a zonei euro. Economiştii din respectivele ţări rămân doar în proporţie de 35-39% convinşi că situaţia se va îmbunătăţi. În România, Ungaria şi Croaţia, sentimentul s-a îmbunătăţit, cu 7,8 puncte pentru România, 3,4 puncte pentru Ungaria şi 15,3 puncte pentru Croaţia. Cu toate acestea, ponderea optimiştilor este în continuare mai mică decât în celelalte state, cu 30-30,8% pentru România şi Ungaria şi doar 20% pentru Croaţia.

Ce înseamnă toate aceste cifre? În principal, ne arată că situaţia noastră nu se va modifica aproape deloc în următoarele şase luni (fără a pune la socoteală clasa politică – răspunsurile au fost date înainte de a se scinda coaliţia de la putere şi Guvernul.) De altfel, 50% dintre respondenţii din România au declarat că situaţia va rămâne neschimbată, iar 20% au spus că se va înrăutăţi. Partea pozitivă din declaraţii este cea legată de creşterea preţurilor, unde 56,8% spun că rata inflaţiei se va reduce. În ceea ce priveşte şomajul, lucrurile stau destul de rău, majoritatea analiştilor din regiune preconizând creşteri, laolaltă cu deprecierea monedelor naţionale.

O vorbă din popor spune că „toamna se numără bobocii”. Dacă privim în urmă la tot ce s-a întâmplat anul acesta, nu avem nici un motiv de bucurie faţă de iarna ce vine. Putem spera că nu va fi mai rău şi că ne apropiem de partea de jos a crizei. Deblocare economiei, care înseamnă reluarea producţiei, a tranzacţiilor şi a consumului, nu va fi însă posibilă până anul viitor.