Duelurile pentru bani desfăşurate în economia românească devin din ce în ce mai aprige, iar companiile implicate nu ezită să îşi aducă debitorii în faţa instanţei cerându-le insolvenţa. Totul seamană cu o amintire din şcoala generală în care se confruntă pârâciosul clasei cu cel mai neastâmpărat dintre elevi. Bineînţeles că rolurile se amestecă, iar pârâciosul de azi poate deveni oricând obraznicul de mâine. Are şi el creditorii lui. Arin Stănescu preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) a estimat pentru primul trimestru al anului 2010 un număr de 6.000 de insolvenţe.„Au fost cam două mii pe lună în primele două luni, aşa că cel mai probabil media se va păstra şi în martie“, spune Stănescu. Bucurie pentru lichidatori, cel puţin la prima vedere. „Problema este că noi creştem doar ca număr de dosare. Anul ăsta nu am recuperat mai nimic din bunurile lichidate. Până la urmă băncile şi ceilalţi creditori trebuie să realizeze că nu mai merge să ţii preţurile sus în cazul bunurilor scoase la lichidare. E mai bine să pierzi mai puţin decât să pierzi tot“, continuă Stănescu.

Principalele victime ale isteriei insolvenţelor sunt firmele de comerţ, mai bine de 50% dintre cazuri fiind aceste companii, care au numeroşi furnizori şi plăţi frecvente. Căderea comerţului cu amănuntul le-a afectat grav cash-flow-ul şi evident s-a ajuns la acumularea de datorii, care periclitează şi afacerile furnizorilor, care una-două cer insolvenţa pentru a-şi recupera creanţele.

Opt din principalele zece companii aflate în insolvenţă au afaceri în retail,  după cum scrie ZF. Afectaţi sunt şi dezvoltatorii imobiliari, care dacă mai reuşesc uneori să se înţeleagă cu băncile finanţatoare, nu scapă de constructori (vezi cazul Plus Development), aşa cum într-un adevărat lanţ al slăbiciunilor companiile de construcţii sunt încolţite de furnizorii de materiale sau utilaje de construcţii.

Astfel, DaVinci Construcţii a cerut insolvenţa firmei South Pacific Adeilaide (SPA), dezvoltatorul proiectului cu acelaşi nume, pentru o datorie de 800.000 de euro. SPA are datorii şi la Almi Trans Construct, care a cerut şi ea insolvenţa companiei. South Pacific, companie controlată de George Prelea şi fiul său Andrew Prelea, are probleme şi cu firma South Pacific Melbourne a cărei insolvenţă  a fost cerută de aceeaşi Almi Trans Construct.

„Construcţia proiectului rezidenţial Adelaide (nouă imobile amplasate în nordul Capitalei) a fost stopată în aprilie. Noi am lucrat la cinci din cele nouă clădiri din cadrul proiectului. În aprilie se face un an de când South Pacific ne datorează 800.000 de euro. Aşa că am decis să le cerem insolvenţa. Oricum cei de acolo au probleme cu mai multe firme pe care nu le-au plătit“, explică Petru Ilieş director comercial al DaVinci Construcţii.

Cele două companii controlată de cei doi Prelea aveau împreună, potrivit ultimelor date publicate la Ministerul Finanţelor, venituri totale de 27,2 milioane de lei, pierderi de 2,2 milioane de lei şi datorii de 37,7 milioane lei.

Cum nici constructorii nu scapă Lena Engenharia E Construções, portughezii implicaţi prin subcontractori în lucrările de refacere şi modernizare a DN1 sunt urmăriţi în instanţă şi li se cere insolvenţa de către producătorul şi distribuitorul de materiale de construcţii Indac. „Lena are la noi datorii de 200.000 lei (n. red. – 50.000 euro). Acestea au fost de un milion de lei, ne-am înţeles la un grafic de plăţi, dar la un moment dat s-au oprit, motivând că nu au facturile aferente. Am fost nevoiţi să introducem cererea de insolvenţă pentru că creanţele ne bagă şi pe noi în incapacitate de plată“, arată avocatul Angela Ştefan. Lena a avut, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor, o cifră de afaceri de 40,2 milioane lei, datorii de 602,3 milioane lei şi un profit de 1,1 milioane lei.

Insolvenţa a fost cerută şi în cazul Euroinvest, proprietarul centrului comercial Grand Arena din Berceni, pentru datorii de circa un milion de euro la administratorul de centre comerciale Cegis, dar în această situaţie se mai află şi compania imobiliară Adriatica Estates, al cărei creditor este casa de avocatură Biriş Goran.

Până la urmă, morişca se învârte, dar odată intrate în insolvenţă şi reorganizare judiciară puţine companii mai ies zdravene. Potrivit ultimelor studii de piaţă, procentul de 5% companii ieşite cu bine din reorganizare s-a micşorat la 2%, de vină fiind evident blocajul financiar, pentru că e straniu să crezi că, dacă n-ai reuşit să faci banii necesari plăţilor când funcţionai normal o vei face odată intrat în insolvenţă, oricât de mult te-ar proteja acest mecanism de creditori. Mai mult, aşa cum spunea avocatul Ciprian Glodeanu de la casa Wolf Theiss, „situaţia asta creează o imagine belicoasă a companiilor din economia românească şi asta nu-i tocmai bine în relaţiile de afaceri“.