Respectarea drepturilor investitorilor minoritari este unul dintre principiile de bază ale pieţei de capital. Fără siguranţa că nu vei fi păcălit de către acţionarii majoritari, care au posibilitatea să facă aproape orice vor cu banii companiei (nu este vorba de ilegalităţi, ci de redirecţionarea profiturilor, de redimensionarea cheltuielilor etc.), nu vei vrea niciodată să investeşti la bursă. „Un investitor străin mare care este păcălit pe o sumă mică de bani, nu se va bate în procese cu autorii, dar va pleca de la bursă şi nu se va mai întoarce“, spune Dumitru Beze, preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC).

Asociaţia reuneşte circa 200 de investitori de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), ale căror investiţii cumulate se ridică la peste 50 milioane euro. Apariţia AIPC a fost provocată de nenumăratele probleme cu care se confruntă investitorii minoritari. Pe lângă lichiditatea scăzută a pieţei în general şi a unor emitenţi în particular, investitorii au de luptat şi cu conducerile companiilor care nu respectă regulile stabilite de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). „Avem pe piaţa Rasdaq, care este o piaţă reglementată conform CNVM, 375 de emitenţi care nu raportează datele financiare obligatorii“, spune Dumitru Beze.

Piaţa autohtonă de capital se comportă ca o piaţă abia lansată, în care emitenţii, majoritatea aduşi „cu furca“ la bursă, nu cunosc regulile jocului. Situaţia este o moştenire a Programului de Privatizare în Masă, prin care oamenii au fost transformaţi în acţionari, iar companiile în emitenţi. Între timp, acţionari privaţi au cumpărat pachetele majoritare la stat, fiind mai mult sau mai puţin interesaţi de guvernanţa corporativă. Unde s-a ajuns? CNVM merge în vârful picioarelor în jurul drepturilor pe care majoritarii le au (nu au fost întrebaţi dacă vor să fie listaţi, dar nici nu au fost obligaţi să facă oferte publice de preluare), iar acţionarii minoritari îşi văd drepturile încălcate prin nerespectarea regulilor de către respectivele companii (care ştiau sau ar fi trebuit să ştie în momentul obţinerii controlului asupra societăţilor că sunt listaţi şi obligaţi să respecte regulile.)

În purul stil românesc, situaţia va fi reglementată prin compromis. Asociaţia Brokerilor şi BVB încearcă să aducă societăţile care contează într-o zonă în care regulile sunt respectate, iar CNVM caută modalităţi prin care cei în cauză să îşi dea acordul formal sau să se delisteze (bineînţeles, prin ofertă publică de preluare.) Unde se află acţionarii minoritari în actuala situaţie? „Ca investitor, sunt complet dezorientat de modul în care se aplică legile pe piaţa de capital din România“, spune Dumitru Beze.

În perioada imediat următoare sunt câteva evenimente foarte importante pentru BVB. KazMunaiGaz trebuie să lanseze o ofertă publică de preluare pentru pachetele minoritare de la Rompetrol Rafinare Constanţa, statul, acţionar majoritar la Fondul Proprietatea, trebuie să accepte şi să semneze contractul de administrare cu Franklin Templeton, iar parlamentarii trebuie să aprobe majorarea pragului de deţinere la SIFuri de 5% (care va genera o serie de inegalităţi referitoare la acţionarii care deţin ilegal în prezent mai mult de 1%.) La acestea se adaugă şi proiectul de care vorbeam, legat de aducerea la cota bursei a peste 270 de companii de pe piaţa secundară, dar şi crearea OTC (piaţa over-the-counter) a Asociaţiei Brokerilor unde ar trebui să se tranzacţioneze inclusiv titluri ale Fondului Proprietatea.

Cine crede că finalul anului va fi relaxat pe piaţa de capital se înşeală amarnic. Bursa a crescut foarte mult anul acesta din minimele din luna februarie, dar nu a reuşit să recupereze mare lucru din pierderile de anul trecut. Iar evoluţia din următoarele trei-şase luni va depinde şi de reuşita acestor proiecte.