Greu îi mai prinzi pe bravii noştri candidaţi la cea mai înaltă funcţie în stat să vorbească serios despre economie. Aşa că, atunci când am văzut că pe lista vorbitorilor de la seminarul Energy in Central and Eastern Europe se află Mircea Geoană, Crin Antonescu şi Theodor Stolojan (deci, se poate citi lejer Traian Băsescu), am zis să le dau o şansă şi m-am înfiinţat la Athenee Palace dis-de-dimineaţă.
Mai ales că, deşi excede problemele de zi cu zi ale economiei, strategia energetică a unei ţări este extrem de importantă. Iar noi, dacă nu ne mişcăm acum, mai pierdem un tren şi rămânem pe cap cu nişte fier vechi, o producţie ineficientă şi cu un rol egal cu zero în împărţirea zonelor energetice de influenţă regională şi europeană.
„Vreau să fiu un jucător!“
Cu ocazia asta am aflat că Geoană a lucrat înainte de 1989 la Energomontaj, aşa că are o viziune privind strategia energetică a României. „Europa va ajunge la Copenhaga la o nouă agendă legată de încălzirea globală, care va aduce noi obligaţii din partea statelor membre. Politicienii noştri au luat-o însă ca la gurile orientului, lejer. Trebuie să avem o agendă, o strategie pe termen lung revizuită, care să fie aprobată în parlament prin lege în aşa fel încât să fie obligaţie pentru guverne succesive“, spune reprezentantul partidului cu cele mai lungi perioade de guvernare.
Viziunea lui Geoană, care s-a aruncat mai mult în mesaje electorale decât economice, este însă întărită de Iulian Iancu, preşedinte al Comisiei pentru Industrie şi Servicii din camera Deputaţilor, membru de frunte al PSD şi strategul în materie de energie al social-democraţilor.
„Criza economică pleacă din dereglementări. Produsele financiare sintetice şi bătălia pentru dereglementări ne-a adus în situaţia în care suntem acum. Ne trebuie reglementări, iar reglementare în energie înseamnă diminuarea riscului pentru investitor şi participarea acestuia, împreună cu consumatorul, la crearea unui preţ suportabil“, spune Iancu. „Necesitatea este de a recunoaşte costurile reale, pentru investiţii, mediu, operaţiuni de întreţinere şi exploatare şi emisii de mediu, dar aceste costuri reale ar putea să fie un şoc. Prin urmare, ne trebuie subvenţie ţintită pentru categorii sociale specifice.“
V-aţi prins, da? Un stat puternic şi reglementări drastice ne vor asigura succesul în bătălia pentru resurse şi politici coerente de aplicare a strategiilor energetice. Iar braţul înarmat al acestui guvern puternic, cu viziune pe termen lung în domeniul energetic va fi, evident, Compania Naţională Energetică, sau cum va fi numită la înfiinţare. Născută din rămăşiţele privatizării în energie, dar formată din companii în jurul cărora mai mişună investitorii interesaţi.
„Vreau să fiu un jucător activ pe piaţa europeană a energiei, nu un importator“, motivează Geoană, printre altele, înfiinţarea Companiei, dar şi necesitatea ca sectorul energetic să aibă un ministeriat de sine stătător în viitorul guvern. Evident, liderul PSD nu s-a putut abţine: „Şi, pentru că e campanie electorală, trebuie să spun că voi susţine includerea în CSAT a miniştrilor agriculturii şi energiei, pentru că securitatea alimentară şi cea energetică trebuie să se afle pe agenda CSAT.“ Geoană se declară un fan al Germaniei din punctul de vedere al cărţii jucate pe plan european în politica energetică. „În mod similar, problema platoului continental românesc ar trebui să fie un subiect de concordie între viitorii preşedinţi ai României şi Ucrainei. Southstream are nevoie de platoul continental al Mării Negre pentru a ajunge în Balcani şi sper să jucăm inteligent această carte.“ Totuşi, poate pentru a îndulci mesajul de forţă cu care un stat PSD-ist va da iama în economie, Geoană a subliniat că „va încuraja viitorul prim ministru să ia management privat la companiile naţionale.“ Eventual unul de la Enel…
Acest articol este împărţit pe mai multe pagini: 1 | 2 |
