HTC Desire este, de departe, vedeta primăverii în materie de smartphones. © foto: HTC

„Mă lustruisem…, Mă lustruisem pe bombeu, păşeam atent…, păşeam atent să nu mă sfarm…“ M-am dus la întâlnirea cu HTC Desire ca la o adevărată întâlnire, abia aşteptând să cunosc vedeta taiwaneză care a poposit şi în România. Pot să înţeleg, de la bun început, de ce colegul Răzvan s-a îndrăgostit pe loc de mobilul respectiv. Lăsând la o parte că are un nume predestinat a aprinde dorinţe, HTC-ul ăsta arată într-un mare fel. Subţire, cu o croială impecabilă, o calitate a materialelor excelentă şi cei mai frumoşi ochi… pardon, cel mai frumos ecran dintre toate telefoanele mobile: mare, luminos, cu o rezoluţie de invidiat. E cel mai bun display de telefon mobil văzut până acum, peste cel al lui HTC HD2. Dar, aşa cum e de aşteptat, frumuseţea şi deşteptăciunea mobilului îi vor imprima şi câteva trăsături negative…

Ei, dar care e prima ta grijă atunci când te întâlneşti cu o asemenea vedetă? Să te ţii tare şi să nu-i cazi în plasă, evident. Prin urmare, dacă nu adormi vrăjit, vei constata că, din păcate, tot nu s-a născut încă telefonul mobil perfect… De la bun început, Desire te întâmpină cu un bug enervant. Dacă nu vine gata setat de către operator cu conexiunea mobilă de date, e aproape imposibil să-i dai de cap. Pur şi simplu mobilul nu vrea să se conecteze la reţeaua de date.Am încercat soft reset, hard reset, am introdus setările manual. Nimic! Am întrebat în stânga, în dreapta, Ionuţ Bălan îmi spune că a citit şi el despre bug-ul ăsta… Până la urmă am găsit soluţia acolo unde nu mă aşteptam, dar a trebuit să întreb, totuşi. McCann, agenţia de PR a HTC în România ştie de problemă şi ştie şi cum se remediază, aşa că notaţi, vă rog! Descrierea este valabilă pentru Vodafone, dar şi la Orange sau orice alt operator se procedează la fel, înlocuiţi doar „name“ şi adresa de internet a APN. Să o luam încet…

Vedetele trebuie luate cu binişorul

Din MENU mergeţi în Settings, apoi în Wireless&Networks. Intraţi în submeniul Mobile networks (cu „s“, da? Atenţie, nu Mobile network!), de acolo în Acces Point Names. Apăsaţi din nou pe MENU, alegeţi „New APN“, denumiţi-l „Mobile Internet“. La APN introduceţi adresa internet.vodafone.ro. Lăsaţi toate celelalte câmpuri necompletate. Acum urmează şmecheria: încercaţi să salvaţi. Nu merge. Nu-i nimic, luaţi de la capăt tot procesul. Încercaţi să salvaţi din nou. Ei, acum va merge! Gata, aveţi conexiune.

Bizară „defecţiune“… Dar să nu ne lăsăm descurajaţi, de obicei asemenea erori se repară destul de repede de către producător cu un update de firmware. Care, surpriză, la Desire (ca şi la Legend), poate veni over-the-air, adică direct sub formă de date mobile. Hai să terminăm repede cu reproşurile şi să ne concentrăm pe ce ştie să facă Desire, pentru că ştie să facă multe. Încă una, de data asta mai mică: capacul bateriei, mai precis mecanismul său de deschidere-închidere e primitiv. Tragi de el şi pârâie îngrozitor la deschidere, fiind fixat de câteva clame de plastic în carcasă care am impresia că, în timp, vor ceda.

Şi ultimul reproş, nu tocmai mic, dar nici de netrecut peste el. Calitatea sunetului în convorbire e sub cea a HTC Legend. Interlocutorul se aude prea… spart, uşor hârşâit. Nu foarte deranjant, cum e la HTC Magicul meu, unde doar din politeţe nu spun „pardon?“, din 2 în 2 minute, dar sesizabil. Dacă la bug-ul de mai sus aş putea să zic că e ghinion că am nimerit eu peste un exemplar nesetat ca lumea, aici am constatat problema cu sunetul la două exemplare diferite de HTC Desire. Repet, nu e ceva foarte deranjant. Hai să spunem că toate astea, alături de faptul că ecranul ăla frumos şi sistemul de operare deştept pun serios la încercare bateria, fac parte din personalitatea lui Desire. Deh, ştiţi şi voi, gadgeturile frumoase şi inteligente au capricii…

Da, sistemul de operare e deşteptul Android 2.1 (citiţi aici cum se prezintă), acelaşi de pe Legend, aşa că ştiţi deja despre ce e vorba. Ce aduce Desire în plus? Mai întâi, wallpaper-uri animate. Ok, nu-i ceva musai de avut, dar e o opţiune drăguţă. Ecranul este generos, printre cele mai mari de pe piaţă, 3,7 inci şi o rezoluţie de invidiat, 800×400 pixeli, aşa că tapetul animat are un sens. Pixelii sunt atât de „fini“ încât de abia se văd, iar iconiţele de pe desktop parcă ar fi imprimate color şi nu făcute din pixeli. Fotografiile se văd impecabil, clipurile video la fel, iar navigarea pe internet cu Desire devine, astfel, chiar plăcută, până şi literele mici de pe unele site-uri complicate se văd foarte bine.