Cît de proaspăt e Google Wave?

De fiecare dată când o mare companie lansează câte ceva, mass media parcă o ia razna şi ba cade în extaz, ba sare de cealaltă parte a calului şi urlă „Google is Evil“, de exemplu. Wave este un collaboration tool, o aplicaţie (iar dacă rulează in the cloud, adică pe internet, o să-i spunem serviciu) care reuneşte mesageria electronică sau instantanee (text, voce şi video), posibilitatea de a partaja în timp real documentele (de orice fel, inclusiv audio şi video) şi de a unifica, în aceeaşi interfaţă, canale de comunicare precum apelurile audio şi video, blogging etc. Sau, acolo îşi propune să ajungă, şi chiar mai departe. Am aplicat din primăvară pentru Wave şi aştept să văd dacă primesc invitaţia, Google lansând acest serviciu precum Gmail-ul la vremea lui, doar pe bază de invitaţii. Aşa că mai multe, dacă şi când se întâmplă…

Până atunci însă, Google Wave, din ce am văzut, într-adevăr, nu e doar un banal serviciu. Iar faptul că acesta poate revoluţiona felul în care comunicăm s-ar putea să fie o afirmaţie aproape de adevăr. Ideea nu este însă nouă, pe acelaşi drum sunt şi alţii. Ceea ce Microsoft numeşte Unified Communications urmează aceeaşi viziune, parte din acestă soluţie se găseşte deja încorporată în unele pachete Office 2008, în Windows Server 2008, Exchange Server 2008 şi SharePoint. Da, aţi sesizat deja prima diferenţă, se adresează exclusiv companiilor, dar există. Şi integrează comunicaţiile dintre Outlook, Messenger, Windows Mobile şi, dacă nu mă înşel chiar şi telefonul fix, ceea ce permite să fii contactat în mod specific, în funcţie de mediul în care eşti. Adică cineva „te vede“ dacă eşti la birou sau aiurea, iar sistemul apelează automat telefonul fix dacă e cazul, mobilul dacă eşti plecat, îl anunţă dacă eşti în meeting, potrivit setărilor din calendar şi aşa mai departe, aţi prins ideea. La fel se întâmplă şi cu documentele, acestea iau cel mai potrivit drum pentru a ajunge la tine în cel mai potrivit format în funţie de locul în care te afli.