<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Business Cover</title>
	<atom:link href="http://businesscover.ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://businesscover.ro</link>
	<description>jurnalism la persoana întâi</description>
	<lastBuildDate>Tue, 09 Mar 2010 21:04:35 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Omnilogic devine distribuitor Kaspersky</title>
		<link>http://businesscover.ro/omnilogic-devine-distribuitor-kaspersky/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/omnilogic-devine-distribuitor-kaspersky/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 20:24:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Vali Bîrzoi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Unde scurte]]></category>
		<category><![CDATA[antivirus]]></category>
		<category><![CDATA[Kaspersky]]></category>
		<category><![CDATA[Omnilogic]]></category>
		<category><![CDATA[securitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3538</guid>
		<description><![CDATA[Omnilogic a încheiat un acord pentru distribuţia  soluţiilor de securitate Kaspersky Lab, atât pentru segmentul corporate,   cât şi pentru utilizatorii individuali. Acesta reprezintă un parteneriat   strategic, care susţine orientarea Kaspersky Lab România spre segmentul  de business, strategie care va ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Omnilogic a încheiat un acord pentru distribuţia  soluţiilor de securitate Kaspersky Lab, atât pentru segmentul corporate,   cât şi pentru utilizatorii individuali. Acesta reprezintă un parteneriat   strategic, care susţine orientarea Kaspersky Lab România spre segmentul  de business, strategie care va continua şi în 2010, informează un comunicat Omnilogic.</p>
<p>„Încheierea  acestui parteneriat reprezintă un pas important în consolidarea reţelei  noastre de parteneri, deoarece Omnilogic este unul dintre cei mai  importanţi  jucători de pe piaţa IT“, spune Teodor Cimpoeşu, Managing Director  Kaspersky Lab România şi Bulgaria. „Kaspersky Lab România a pus  întotdeauna accentul pe valoarea dată de reţeaua sa de parteneri,  construindu-şi strategia locală de vânzări pe susţinerea şi extinderea  acesteia“, completează Cimpoeşu.</p>
<p>„Kaspersky  este unul din furnizorii de top care oferă o gamă largă de produse  ce protejează atât utilizatorii individuali, cât şi reţelele companiilor   împotriva sistemelor malware tot mai complexe şi multifuncţionale,  care au pătruns în mediul online“, a declarat Vali Gaitan, Senior  Director Indirect Sales, Omnilogic. „Suntem convinşi că acest  parteneriat  va fi unul eficient, ce ne va permite să oferim o gamă largă de  oportunităţi  clienţilor noştri“.</p>
<p>În calitatea  sa de Value Added Distributor al Kaspersky Lab, Omnilogic va distribui  toate soluţiile de securitate Kaspersky Lab, concentrându-se pe suita  Kaspersky Open Space Security Release 2, lansată la finalul anului  trecut în România. KOSS Release 2 include noua variantă a Consolei  de Administrare Kaspersky, o interfaţă de management centralizat şi  trei aplicaţii pentru protecţia staţiilor de lucru şi a serverelor  ce rulează pe sisteme de operare Microsoft Windows.</p>
<p>Omnilogic este  lider al pieţei de IT&amp;C din România şi principal furnizor de  produse şi servicii IT pentru companii şi utilizatori individuali.  La rândul ei, Kaspersky Lab este o companie internaţională de  securitate IT, ale cărei produse şi tehnologii oferă protecţie completă  pentru peste 300 de milioane de utilizatori la nivel global.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/omnilogic-devine-distribuitor-kaspersky/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Geneva Motor Show, la rece</title>
		<link>http://businesscover.ro/geneva-motor-show-la-rece/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/geneva-motor-show-la-rece/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 20:19:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Robert Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Auto]]></category>
		<category><![CDATA[Audi]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia Duster]]></category>
		<category><![CDATA[Geneva Motor Show]]></category>
		<category><![CDATA[Mitsubishi]]></category>
		<category><![CDATA[SAAB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3504</guid>
		<description><![CDATA[Au trecut deja şapte zile de când, în imensul centru expoziţional Palexpo, între standurile Mitsubishi şi SAAB, marca autohtonă Dacia atrage mii de vizitatori dornici să vadă ceea ce întreaga presă internaţională a numit „cel mai ieftin SUV din lume“. După îmbulzeala de marţea trecută ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="attachment_3510" class="wp-caption alignright" style="width: 250px"><img class="size-medium wp-image-3510  " title="Dacia Duster a devenit deja vedetă" src="http://img.businesscover.ro/Dacia-Duster-18-300x225.jpg" alt="Dacia Duster a devenit deja vedetă" width="240" height="180" /><p class="wp-caption-text">Dacia Duster a devenit deja vedetă</p></div>
<p>Au trecut deja şapte zile de când, în imensul centru expoziţional Palexpo, între standurile Mitsubishi şi SAAB, marca autohtonă Dacia atrage mii de vizitatori dornici să vadă ceea ce întreaga presă internaţională a numit „cel mai ieftin SUV din lume“. După îmbulzeala de marţea trecută şi reacţiile la cald pe care colegii mei din presă le-au întors pe toate feţele, lucrurile au devenit mult mai calme.<span id="more-3504"></span>La standuri, vedetele pop şi marii şefi ai companiilor au făcut loc agenţilor de vânzări şi domnişoarelor binevoitoare care nu ştiu cum să îţi plaseze mai repede în mâini câte un catalog cu produsele mărcii pe care o reprezintă. Pe aleile dintre standuri, oameni obişnuiţi veniţi din ţările vecine Elveţiei încearcă să desluşească modelul de serie care li se potriveşte cel mai bine sau conceptul care le dă fiori pe şira spinării.</p>
<p>Judecând la rece, la capitolul maşini de serie, vedetele incontestabile sunt maşinile de dimensiuni mici, dar superaccesorizate: Audi A1 (mic şi luxos, concurent pentru Fiat 500 şi Mini), Aston Martin Cygnet (aşa cum îi spune şi numele – un boboc de lebădă care ascunde sub caroserie elemente de la Toyota), Nissan Micra (o versiune mult mai masculină a vechiului model care nu a avut un succes mare tocmai pentru că era considerat prea feminin) şi Renault Wind (cabriolet în genul lui Opel Tigra al cărui sistem automatic de pliere a plafonului acţionează în numai 9 secunde). Din nefericire, toate aceste modele vor ajunge pe piaţă cu nişte preţuri greu de acceptat de clienţii români. Trendul „downsizing“ din vest, caracterizat de specialişti drept o reducere a dimensiunilor asezonată cu cât mai multe echipamente electronice, are destul de puţine şanse să prindă în România unde tot ce trece de 10.000 de euro trebuie să fie impozant, cât mai luxos şi, eventual, second-hand.</p>
<p>Trecând către maşinile mai spaţioase, care îţi permit să parcurgi un drum mai lung fără să te simţi închis într-o cutie pe roţi sau să cobori din maşină amorţit, demne de luat în seamă sunt Alfa Romeo Giulietta (italiancă focoasă plină de gadgeturi de ultimă oră), noua serie 5 de la BMW (model mult mai reuşit decât se aşteptau mulţi), Fiat Punto Evo (fără a fi spectaculos, ascunde câteva modificări importante faţă de Grande Punto), Ford Focus (o nouă generaţie care are toate şansele să rupă gura târgului; după 2012), Honda CR-Z (primul hybrid care va ajunge pe piaţă cu un preţ rezonabil), Volvo S60 (model a cărui imagine elegantă a atras multe priviri) şi cabrioeletele Renault Megane şi Mercedes-Benz E Classe.</p>
<p>La capitolul SUV-uri, am remarcat KIA Sportage (mai modern şi mult mai arătos decât varianta anterioară), VW Touareg (maşină care va „găuri“ buzunarele multor români cu siguranţă), Mitsubishi ASX (cam urâţel, dar beneficiarul lăudatei tehnologii Mitsubishi), Nissan Juke (o ciudăţenie care aduce cu un model coreean, dar care are sub capotă toată tehnologia japoneză) şi, cu voia dumneavoastră, Dacia Duster (ieftin din toate punctele de vedere, ascet, cam bătrân în exprimare, dar cu o versiune 4X4 care are ceva din sistemul de tracţiune Nissan).</p>
<p>Despre concepte, maşini electrice, bolizi cu propulsie hibridă şi vehicule de serie limitată nu are rost să vorbim aici. Nu încă. Acest din urmă capitol este rezervat visătorilor care nu au în plan să cumpere o maşină decât prin 2020 când tehnologia va deveni mai ieftină şi mai fiabilă sau buzunarele li se vor umple de bani. Deocamdată am încercat să vă dau o idee despre modelele care, cred eu, ar putea însemna ceva şi pe piaţa românească. Nu neapărat din punct de vedere al volumelor comercializate ci mai ales al discuţiilor aprinse la un pahar de bere despre ce ne place sau nu la o maşină aflată pe piaţă.</p>
<p>Nu vă impacientaţi, cât de curând vorbim şi despre Duster mai pe larg. Deocamdată, cred că paginile web nu mai suportă atâta vorbărie despre acest vehicul şi aştept şi să îl văd la treabă, pentru că testul pentru presă cu noul Duster va avea loc, confom unor surse, la începutul lunii aprilie.</p>

<a href='http://businesscover.ro/geneva-motor-show-la-rece/dacia-duster-18/' title='Dacia Duster '><img width="150" height="150" src="http://img.businesscover.ro/Dacia-Duster-18-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Dacia Duster a devenit deja vedetă" title="Dacia Duster" /></a>
<a href='http://businesscover.ro/geneva-motor-show-la-rece/alfa-giulietta/' title='Alfa Giulietta'><img width="150" height="150" src="http://img.businesscover.ro/Alfa-Giulietta-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Alfa Giulietta, stil italian" title="Alfa Giulietta" /></a>
<a href='http://businesscover.ro/geneva-motor-show-la-rece/ford-focus-1/' title='Ford Focus (1)'><img width="150" height="150" src="http://img.businesscover.ro/Ford-Focus-1-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Focus, mai agresiv ca niciodată" title="Ford Focus (1)" /></a>

]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/geneva-motor-show-la-rece/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Nou semnal de avarie pe piaţa auto</title>
		<link>http://businesscover.ro/nou-semnal-de-avarie-pe-piata-auto/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/nou-semnal-de-avarie-pe-piata-auto/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 20:03:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Robert Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Unde scurte]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Ford]]></category>
		<category><![CDATA[Înmatriculări]]></category>
		<category><![CDATA[VW]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3528</guid>
		<description><![CDATA[După un ianuarie dezastruos, înmatriculările de maşini noi au avut o evoluţie extrem de slabă şi în februarie. Luna trecută au fost înscrise în circulaţie doar 2.658 de autoturisme. Conform Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), în primele două luni din ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>După un ianuarie dezastruos, înmatriculările de maşini noi au avut o evoluţie extrem de slabă şi în februarie. Luna trecută au fost înscrise în circulaţie doar 2.658 de autoturisme. Conform Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), în primele două luni din acest an au fost înmatriculate 4.792 de autoturisme, în scădere cu 77,19% faţă de perioada similară a anului 2009 când numărul de autorurisme înmatriculate a fost de 21.006. Spre deosebire de ianuarie când Dacia căzuse pe poziţia a treia în clasamentul înmatriculărilor, în februarie marca autohtonă a redevenit lider cu 534 de unităţi. Pe locul doi se află Ford cu 348 de unităţi, iar pe trei Volkswagen cu 323 unităţi.</p>
<p>Statisticile DRPCIV menţionează şi că înmatriculările de autobuze şi microbuze au scăzut faţă de februarie 2009 cu 47,14% până la 74 de unităţi, iar vehiculele comerciale au înregistrat un recul de 74,84% totalizând 362 de unităţi faţă de 1.439 în luna a doua a anului trecut. Nici piaţa moto, cea care părea să reziste cel mai bine crizei, nu a reuşit o evoluţie mai bună. Luna trecută au fost înmatriculate doar 59 de motociclete şi mopede, cu 57,5% mai puţine decât în luna similară a anului 2009.</p>
<p>În martie este posibilă apariţia unei uşoare creşteri a înmatriculărilor cauzată de primele achiziţii de maşini prin programul Rabla.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/nou-semnal-de-avarie-pe-piata-auto/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>APIA vrea schimbarea programului „Rabla“</title>
		<link>http://businesscover.ro/apia-vrea-schimbarea-programului-%e2%80%9erabla/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/apia-vrea-schimbarea-programului-%e2%80%9erabla/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 14:08:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Robert Stan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Unde scurte]]></category>
		<category><![CDATA[AFM]]></category>
		<category><![CDATA[APIA]]></category>
		<category><![CDATA[programul „Rabla“]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3508</guid>
		<description><![CDATA[Succesul răsunător anunţat de AFM (Administraţia Fondului de Mediu) după numai câteva zile de desfăşurarea a programului de înnoire a parcului auto naţional pare să nu fie perceput la fel şi de mulţi dintre membrii APIA (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile). Motivul este uşor ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Succesul răsunător anunţat de AFM (Administraţia Fondului de Mediu) după numai câteva zile de desfăşurarea a programului de înnoire a parcului auto naţional pare să nu fie perceput la fel şi de mulţi dintre membrii APIA (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile). Motivul este uşor de înţeles: dacă între 18 februarie şi 5 martie fuseseră eliberate deja 25.019 tichete valorice, în aceeaşi perioadă au fost achiziţionate prin program mai puţin de 500 de maşini. Chiar dacă pentru fiecare maşină achiziţionată au fost utilizate câte trei vouchere, este clar că mai bine de 23.500 de tichete preluate de foşti posesori de rable sunt încă neutilizate.</p>
<p>Unii importatori consideră că perioada de valabilitate a voucherelor (până în noiembrie 2010) este prea lungă şi nu asigură un succes deplin programului. Motivele? În primul rând este foarte probabil ca mulţi clienţi să aştepte luni bune între momentul predării vehiculului vechi şi achiziţionarea unuia nou. În acest caz, dealerii vor vinde maşini mai multe abia spre toamnă. Până atunci este posibil ca mulţi comercianţi de maşini să nu aibă resurse pentru a rezista crizei. Al doilea motiv este legat de posibilitatea ca tichetele să fie acum colectate de aşa-numiţii samsari sau intermediari în speranţa că preţul de comercializare al acestora se va majora după ce se va atinge plafonul maxim de vehicule predate spre casare. În ambele cazuri, comercianţii de maşini au numai de pierdut.</p>
<p>Prin urmare, după „două-trei luni de funcţionare a programului“, importatorii au în plan să solicite scăderea perioadei de valabilitate a voucherelor la una-două luni pentru a-şi asigura un flux constant de clienţi. Rămâne de văzut dacă AFM va ceda presiunii comercianţilor de maşini şi va accepta o modificare a programului.</p>
<p>UPDATE: Mai sunt 25.000 de vouchere</p>
<p> AFM a anunţat astăzi, prin purtătorul său de cuvânt Adriana Stroe, că a repartizat către unităţile de colectare toate cele 50.000 de vouchere disponibile persoanelor fizice. „Astăzi (marţi, n.r.) am dat ultimele tichete către reprezentanţii Remat-urilor. În întreaga ţară sunt circa 240 de unităţi Remat, toate participante în program. Conform regulilor, fiecare primeşte de la noi maximum o sută de vouchere, număr ce poate fi suplimentat doar după epuizarea a 80 dintre cele alocate anterior. În aceste condiţii, fiecare unitate încă mai are câte o sută de astfel de bonuri şi încă mai poate casa maşini timp de câteva zile. După aceea vom aştepta decizia Guvernului pentru a vedea ce se mai întâmplă cu acest program în 2010”, a declarat Adriana Stroe.</p>
<p>Prin urmare titlurile de genul “S-au epuizat tichetele pentru Rabla” sau “Nu mai sunt vouchere pentru posesorii de rable” sunt alarmiste şi forţate. De fapt, circa 25.000 de vouchere încă se mai află la diferite unităţi Remat din ţară. Din nefericire există şi zone în care voucherele au fost epuizate în totalitate, iar posesorii de rable care vor să e caseye în schimbul unui tichet valoric trebuie să se deplaseze la alte centre de colectare.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/apia-vrea-schimbarea-programului-%e2%80%9erabla/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Fleacul care a ciuruit lumea face 24,7 trilioane USD</title>
		<link>http://businesscover.ro/fleacul-care-a-ciuruit-lumea-face-247-trilioane-usd/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/fleacul-care-a-ciuruit-lumea-face-247-trilioane-usd/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 13:27:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Răzvan Zamfir</dc:creator>
				<category><![CDATA[Imobiliare]]></category>
		<category><![CDATA[Main]]></category>
		<category><![CDATA[Erste]]></category>
		<category><![CDATA[finanțare]]></category>
		<category><![CDATA[pierderi]]></category>
		<category><![CDATA[Raiffeisen]]></category>
		<category><![CDATA[RREEF]]></category>
		<category><![CDATA[Unicredit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3448</guid>
		<description><![CDATA[Potrivit studiului Global Real Estate Insights 2010, realizat de analiştii fondului de investiţii RREEF, până la sfârşitul anului 2009 valoarea investiţiilor şi a proprietăţilor cu potenţial investiţional de pe piaţa globală de real estate era de 24,7 trilioane de dolari, din care aproximativ 37% (9,3 ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit studiului Global Real Estate Insights 2010, realizat de analiştii fondului de investiţii RREEF, până la sfârşitul anului 2009 valoarea investiţiilor şi a proprietăţilor cu potenţial investiţional de pe piaţa globală de real estate era de 24,7 trilioane de dolari, din care aproximativ 37% (9,3 mii de miliarde dolari) era partea Europei. În ceea ce priveşte investiţiile deja efectuate, America ia partea leului, 4,3 trilioane de dolari, reprezentând 48% din total, iar piaţa imobiliară europeană a beneficiat până la sfârşitul anului trecut de investiţii în valoare de 3,3 mii de miliarde de dolari, adică 36% din totalul mondial cifrat la nouă trilioane de dolari.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Click pe infografie pentru varianta mare (*.pdf, 116 kb)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://img.businesscover.ro/infografic-real-estate-global.pdf"><img class="size-full wp-image-3440 aligncenter" title="Infografic Real Estate Global" src="http://img.businesscover.ro/infografic-real-estate-global.jpg" alt="" width="550" height="400" /></a></p>
<p><span id="more-3448"></span>În ceea ce priveşte randamentele oferite de piaţă, căderea masivă a acestora de până la 20% în intervalul 2008-2009, va fi urmată de o revenire uşoară (dar rezultatele negative vor rămâne), în 2010, urmând ca acestea să se stabilizeze la circa 11%, la nivel global, în 2014 şi la 10% în Europa, consideră analiştii RREEF. De aici probabil şi dezvăluita intenţie a investitorilor germani de a <a href="http://businesscover.ro/fondurile-germane-de-investitii-dau-primele-semne-de-interes-pentru-imobiliarele-din-cee/">ataca</a> piaţa proprietăţilor din CEE, care poate oferi randamente mai mari, faţă de cea din Occident.</p>
<p>„Anul acesta, poate şi cel care urmează vor fi mai degrabă ani de convalescenţă. Structurile pieţei imobiliare au fost scuturate serios şi majoritatea entităţilor implicate, indiferent de zonă, au ieşit sau vor ieşi din criza asta cu răni adânci. Vom vedea noi în 2012-2013 dacă a fost sau nu bună la ceva şi dacă chiar am învăţat ceva din ce s-a întâmplat anii trecuţi. Bineînţeles că se vor face investiţii, bani sunt şi cred că în a doua jumătate a anului vor fi scoşi de la ciorap, chiar şi în zona de Centru şi Est a continentului, unde, sunt de acord, profitul e mai mare, dar şi riscurile sunt pe măsură, iar investitorii fug de ele, ca de dracul…“, explică Jerry Tomwell, broker imobiliar britanic, cu afaceri şi pe piaţa est-europeană.</p>
<h3>De la expunere la reţinere</h3>
<p>Criza asiatică de la sfârşitul anilor ’90 arată totuşi ceva. Sunt momente în care precauţia e mai mare decât lăcomia, iar asiaticii, scăpaţi cu greu (Japonia suferă şi acum) din criză au fost ceva mai potoliţi în ceea ce priveşte speculaţiile, de aceea în 2008 când recesiunea lovea cu furie în America şi Europa era pe acelaşi drum, bancherii şi asigurătorii asiatici erau mai pregătiţi decât occidentalii. De aceea devalorizările şi pierderile de pe piaţa din Orient au fost de sub 43 de miliarde de dolari, adică sub 2,5% din cifra globală. Practic, la nivel global s-au aruncat în buda crizei (prin devalorizări şi pierderi) 1.719 miliarde de dolari. America are de umplut o gaură de 1.114 miliarde, iar Europa una de 562,9 miliarde de dolari. Şansa europenilor a fost reprezentată de capitalizările de 607,8 miliarde de dolari, realizate din diverse surse, care au depăşit pierderile, spre deosebire de America, unde capitalul adunat de <em>victime</em>, 778 miliarde de dolari a însemnat doar ceva mai mult de 60% din găurile provocate de criză.</p>
<p>Băncile au suferit din greu, nu mai are rost să reluăm poveştile de groază cu Lehmann Brothers, Northern Rock (Marea Britanie) etc. Expunerea acestora la credite sau investiţii speculative le-a distrus rezervele, iar afacerile lor s-au prăbuşit ca nişte castele de cărţi de joc. Majoritatea celor masiv expuse prin finanţarea CRE (commercial real estate) sunt bănci cu prezenţă redusă sau deloc în CEE, şi în special în România, precum: HSBC (138 miliarde euro), RBS (120 miliarde euro), Lloyds (102 miliarde euro), Commerz Bank (80 miliarde euro) etc.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/fleacul-care-a-ciuruit-lumea-face-247-trilioane-usd/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Octavian Radu vrea să se extindă în India şi Rusia</title>
		<link>http://businesscover.ro/octavian-radu-vrea-sa-se-extinda-in-india-si-rusia/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/octavian-radu-vrea-sa-se-extinda-in-india-si-rusia/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 12:54:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Vali Bîrzoi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Unde scurte]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[Q-Power]]></category>
		<category><![CDATA[rezultate financiare]]></category>
		<category><![CDATA[RTC]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3463</guid>
		<description><![CDATA[Q-Power, linia de business a Grupului RTC condus de omul de afaceri Octavian Radu, divizie ce reuneşte activităţi de producţie şi distribuţie a soluţiilor pentru eficientizarea consumului de energie, a încheiat 2009, primul an de funcţionare a companiei, cu un rulaj de  2,3 milioane ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Q-Power, linia de business a Grupului RTC condus de omul de afaceri Octavian Radu, divizie ce reuneşte activităţi de producţie şi distribuţie a soluţiilor pentru eficientizarea consumului de energie, a încheiat 2009, primul an de funcţionare a companiei, cu un rulaj de  2,3 milioane euro, cifra de afaceri estimată pentru 2010 fiind de 8,5  milioane euro, potrivit unui comunicat al companiei. Q-Power vizează o acoperire globală în următorii 5 ani,  care sa îi asigure o cifră de afaceri de 100 de milioane euro în 2013.</p>
<p>Compania are 12 reprezentanţe în Europa şi pregateşte două parteneriate strategice pentru deschiderea de unităţi de producţie în două noi regiuni, Rusia şi India.</p>
<blockquote><p>„Deşi 2009 a fost puternic marcat de criză, iar investiţiile au scăzut semnificativ, avem un feedback bun din piaţă. Avem negocieri în derulare cu mai mult de 20 companii din România pentru implementarea soluţiei noastre QBox, iar în Europa suntem prezenţi prin parteneriate de distribuţie“, declară Răzvan Copoiu, CEO Q-Power.</p></blockquote>
<p>Dezvoltarea capacităţii de producţie a fost o prioritate a anului 2009, când compania a investit în extinderea liniei de la Sibiu – astfel încât aceasta să poată produce până la 4.000 de tuburi termice în fiecare lună – şi rămâne o prioritate şi pentru anul în curs, se mai menţionează în comunicat.</p>
<p>Cu investitii de câteva milioane de euro, Q-Power reprezintă un start-up al antreprenorului Octavian Radu în domeniul eficientizării proceselor de producere a energiei electrice şi termice.</p>
<blockquote><p>„Q-Box este unic şi la fel de competitiv peste tot în lume. Are aplicabilitate foarte mare, iar după primul an de testare a diverselor pieţe am identificat mai multe domenii pe care ne vom concentra: de exemplu, în Polonia şi Turcia potenţialul cel mai mare este în industrie, iar în ţările din fosta Iugoslavie şi în Rusia ne concentrăm pe termocentrale. În momentul de faţă analizam pieţele din India şi Rusia pentru construirea următoarei noastre unităţi de producţie, pe care o vom deschide anul viitor“, precizează Răzvan Copoiu.</p></blockquote>
<p>Pentru 2010, obiectivele companiei sunt realizarea de noi referinţe în domeniul termocentralelor din Romania şi încheierea unui parteneriat cu o firmă locală de tip contractor general (EPC), dar şi extinderea internaţională şi consolidarea unor parteneriate strategice cu investitori locali, ce pot susţine o creştere accelerată prin forţe proprii – în special pentru alte zone decât Europa.</p>
<blockquote><p>„În 2010 ne vom concentra pe Rusia şi India, iar în etapa ulterioară sau în paralel, dacă oportunităţile se concretizează, vizăm America de Nord şi Orientul Mijlociu. Varianta cea mai bună este un joint venture cu un partener local, care să asigure o dezvoltare dinamica şi independentă a afacerii“, mai adaugă Copoiu.</p></blockquote>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/octavian-radu-vrea-sa-se-extinda-in-india-si-rusia/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Retailerii Pimkie, Nine West şi TNT au intrat în Sun Plaza</title>
		<link>http://businesscover.ro/retailerii-pimkie-nine-west-si-tnt-au-intrat-in-sun-plaza/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/retailerii-pimkie-nine-west-si-tnt-au-intrat-in-sun-plaza/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 12:27:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Răzvan Zamfir</dc:creator>
				<category><![CDATA[Unde scurte]]></category>
		<category><![CDATA[Pimkie]]></category>
		<category><![CDATA[Sun Plaza]]></category>
		<category><![CDATA[TNT]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3479</guid>
		<description><![CDATA[Sun Plaza a adunat aproximativ 615.000 de vizitatori de la deschiderea din 25 februarie, circa  61.500 persoane zilnic, până pe 7 martie.
În ultima săptămână, mixul de branduri de fashion din Sun Plaza a fost completat cu noi nume, precum Pimkie, Nine West şi TNT, alături ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Sun Plaza a adunat aproximativ 615.000 de vizitatori de la deschiderea din 25 februarie, circa  61.500 persoane zilnic, până pe 7 martie.</p>
<p>În ultima săptămână, mixul de branduri de fashion din Sun Plaza a fost completat cu noi nume, precum Pimkie, Nine West şi TNT, alături de care B&amp;B Collection, Splend’or şi Optiblu au inaugurat magazine, în timp ce zona de food court şi-a îmbogăţit oferta prin deschiderile Jumbo Vietnamese Food şi La Naşu’ Café.</p>
<p>În mall se vor deschide în această săptămână şi magazinele Humanic – încălţăminte şi Hervis – modă şi echipament sportiv urmând să deschidă în două spaţii de 1.600 mp.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/retailerii-pimkie-nine-west-si-tnt-au-intrat-in-sun-plaza/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>S.A.S Grup, afaceri în creştere cu 32%</title>
		<link>http://businesscover.ro/s-a-s-grup-afaceri-in-crestere-cu-32/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/s-a-s-grup-afaceri-in-crestere-cu-32/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 12:26:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Vali Bîrzoi</dc:creator>
				<category><![CDATA[Unde scurte]]></category>
		<category><![CDATA[GPS]]></category>
		<category><![CDATA[monitorizare]]></category>
		<category><![CDATA[rezultate financiare]]></category>
		<category><![CDATA[SAS Grup]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3478</guid>
		<description><![CDATA[S.A.S Grup, liderul pieţei româneşti de sisteme de monitorizare prin GPS, a realizat în anul 2009 o cifră de afaceri de 6,8 milioane lei, în creştere cu 32,16 % faţă de anul precedent (5,1 mil. lei), în timp ce profitul net a crescut cu 69,6 ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>S.A.S Grup, liderul pieţei româneşti de sisteme de monitorizare prin GPS, a realizat în anul 2009 o cifră de afaceri de 6,8 milioane lei, în creştere cu 32,16 % faţă de anul precedent (5,1 mil. lei), în timp ce profitul net a crescut cu 69,6 %, respectiv de la 395.000 lei în 2008 la 670.000 lei, anul trecut. Creşterea s-a reflectat şi în numărul companiilor care formează portofoliul de clienţi S.A.S Grup, de la 220 clienţi în 2008, la 400 în 2009, informează un comunicat al companiei.</p>
<p>S.A.S Grup furnizeaza trei categorii de soluţii de monitorizare prin GPS: SAS Fleet Pro, soluţia profesională pentru managementul flotelor auto, SASLocator, sistem pentru monitorizarea autoturismelor (personale sau de companie) şi, respectiv, SASTracker, soluţie ce poate asigura supravegherea atât a persoanelor care au asupra lor echipamentul, cât şi a animalelor de companie, bicicletelor, ATV-urilor, precum şi a diferitelor bunuri aflate în locaţie de gestiune (automate de cafea, copiatoare etc).</p>
<p>Soluţia de supraveghere şi management al flotelor auto prin GPS, SAS Fleet Pro, lider pe segmentul său de piaţă, a înregistrat în 2009 o creştere de 33%, de la 6.000 de echipamente active la începutul anului, la peste 8.000 în luna decembrie. Aproximativ 95% din veniturile cumulate ale companiei au provenit în anul precedent din comercializarea acestei soluţii. „Cererea pe acest segment va creşte semnificativ în 2010, deoarece criza economică a accentuat necesitatea unui control sporit asupra costurilor de transport, iar prin implementarea unor astfel de sisteme, companiile de distribuţie şi producătorii care îşi realizează singuri livrările înregistrează reduceri ale cheltuielilor de până la 20%“, a arătat Adrian Dinu, director general S.A.S Grup.</p>
<p>Anul 2009 a fost şi un an al investiţiilor, compania S.A.S Grup lansând la finalul anului două noi produse: SAS Locator şi, respectiv, SAS Tracker. „Iniţial, cele două produse au fost dezvoltate pentru uzul persoanelor fizice: supravegherea autoturismului personal, a copiilor, persoanelor în vârstă, animalelor de companie etc. Am fost surprinşi să constatăm o cerere ridicată pentru aceste produse din partea companiilor de leasing, care sunt interesate de utilizarea soluţiei SAS Locator pentru localizarea şi recuperarea maşinilor, precum şi din partea firmelor care dau în locaţie de gestiune diferite bunuri (automate de cafea, copiatoare etc), care pot fi vandalizate sau ar putea sǎ dispară împreunǎ cu firmele care le-au preluat şi se închid“, a precizat Adrian Dinu.</p>
<p>Pentru 2010, S.A.S Grup întrevede o creştere de a business-ului sǎu de circa 10 % ca cifră de afaceri, profitul urmând să se situeze în marjele anului trecut. Cea mai mare pondere în cifra de afaceri şi-o va păstra soluţia profesională de management al flotelor auto, SAS Fleet Pro, pentru care compania şi-a propus sǎ menţinǎ un ritm de creştere anualǎ de 33- 35%. „Un punct important al strategiei pe anul 2010 este susţinerea ritmului de creştere înregistrat până acum pe noile produse, SAS Tracker şi SAS Locator. Obiectivul pentru finalul de an este ca vânzările cumulate pe cele două soluţii să atingă o pondere de aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri“, a încheiat Adrian Dinu, director general S.A.S Grup.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/s-a-s-grup-afaceri-in-crestere-cu-32/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Scăderi cu circa 50% ale preţurilor imobilelor de lux</title>
		<link>http://businesscover.ro/scaderi-cu-circa-50-ale-preturilor-imobilelor-de-lux/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/scaderi-cu-circa-50-ale-preturilor-imobilelor-de-lux/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 08:34:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Răzvan Zamfir</dc:creator>
				<category><![CDATA[Unde scurte]]></category>
		<category><![CDATA[ieftiniri]]></category>
		<category><![CDATA[imobile]]></category>
		<category><![CDATA[imobiliare.ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3454</guid>
		<description><![CDATA[Ultimul raport de piaţă al portalului imobiliare.ro relevă continuarea scăderilor de preţ de pe piaţa imobilelor de lux, atât în Capitală, cât şi în principalele oraşe ale ţării. Astfel, primul loc în topul celor mai spectaculoase reduceri de preţ de la începutul anului aparţine unei ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="attachment_3456" class="wp-caption alignright" style="width: 310px"><img class="size-medium wp-image-3456" title="Această vilă din Piaţa Romană s-a ieftinit cu un milion de euro © foto: imobiliare.ro" src="http://img.businesscover.ro/Bucuresti-loc-2-300x197.jpg" alt="" width="300" height="197" /><p class="wp-caption-text">Această vilă din Piaţa Romană s-a ieftinit cu un milion de euro © foto: imobiliare.ro</p></div>
<p>Ultimul raport de piaţă al portalului <a href="http://www.imobiliare.ro/">imobiliare.ro</a> relevă continuarea scăderilor de preţ de pe piaţa imobilelor de lux, atât în Capitală, cât şi în principalele oraşe ale ţării. Astfel, primul loc în topul celor mai spectaculoase reduceri de preţ de la începutul anului aparţine unei vile din zona 13 septembrie. În ianuarie, proprietarul cerea pentru acest imobil 4,8 milioane de euro, acum acesta fiind dispus să accepte 2,8 milioane de euro. În Piaţa Romană, pe strada Lascăr Catargiu la numărul 8, se află un alt imobil, al cărui preţ a suferit o reducere de  un milion de euro, faţă de ianuarie pretenţiile proprietarilor fiind acum de şase milioane de euro.</p>
<p>Fostă ambasadă a Egiptului, vila are 40 de camere şi un teren aferent de 960 mp. Construcţia a început în 1890, imobilul a fost renovat în totalitate păstrându-se toate detaliile modelului iniţial. Tot cu un milion de euro a scăzut şi preţul cerut pentru o vilă cu 11 camere cu o suprafaţă utilă de 650 mp, aceasta costând acum 1,5 milioane.</p>
<p>Cea mai mare reducere de preţ din Braşov a apărut în centrul istoric şi a fost înregistrată de un imobil cu trei camere. Dacă la începutul lunii ianuarie preţul solicitat era de 335.000 de euro, între timp a fost aplicată o reducere de peste 45%, astfel încât, în prezent, proprietarul se declară satisfăcut şi cu suma de 180.000 de euro.</p>
<h3>–50% în Cluj-Napoca</h3>
<p>În Cluj-Napoca cea mai mare reducere de preţ din primele două luni ale anului a fost înregistrată de un imobil cu 14 camere, situat în zona Gheorghieni, pretabil ca sediu de firmă sau locuinţă. Preţul cerut în prezent, 490.000 de euro, este cu 210.000 de euro mai mic decât cel înregistrat la începutul anului. În zona Andrei Mureşanu se situează un alt imobil care s-a ieftinit cu 185.000, aproape 60%, de la 315.000 la 130.000 de euro. Valoarea proprietăţii nu este dată de imobilul construit (cel mai probabil va fi demolat), ci de teren. Este vorba de 560 mp în una din cele mai atractive zone ale Clujului.</p>
<p>În Constanţa, o vilă cu o importantă valoare arhitecturală situată în zona Cazinoului, lângă faleză s-a ieftinit cu 150.000 de euro de la începutul anului, costând acum 650.000 de euro. În nord-est, la Iaşi, cea mai mare reducere de preţ a fost înregistră de o casă cu zece camere a cărei suprafaţă utilă este de 700 mp şi care are un teren de 3.800 mp. Proprietatea situată în zona împădurită Bucium este formată din 3 corpuri distincte. Prima construcţie este o vilă locuită, compusă din parter şi mansardă, cu o suprafaţă de 170 mp. A doua construcţie este o vilă nefinisată, cu o suprafaţă totală de 540 mp, dispusă pe parter şi etaj. Are un design deosebit, ce îi permite să fie utilizată atât ca destinaţie comercială (restaurant, club exclusivist, pensiune), cât şi ca reşedinţă. Al treilea corp de clădire este compus dintr-o cameră şi baie. Preţul cerut pentru această proprietate este de 275.000 de euro, fiind redus cu 31%, de la 400.000 de euro.</p>
<p>De asemenea, în Timişoara cea mai spectaculoasă scădere de preţ a fost înregistrată de o vilă cu şase camere, construită anul trecut care şi-a redus preţul cu 57% în doar două luni. Deşi dorea jumătate de milion, în prezent, proprietarul ar fi mulţumit şi cu 215.000 de euro. Imobilul este situat în zona Calea Lugojului, are o suprafaţă utilă de 250 mp şi un teren de 400 mp. Următoarea vilă din Timişoara al cărei preţ de vânzare a scăzut remarcabil este situată ultracentral, în zona Neptun. Imobilul cu zece camere, o suprafaţă utilă de 350 mp şi teren de 767 mp şi-a redus preţul de la 650.000 de euro la 450.000 de euro din ianuarie, până în prezent.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/scaderi-cu-circa-50-ale-preturilor-imobilelor-de-lux/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum să tai costurile stând cu ochii în ecran</title>
		<link>http://businesscover.ro/cum-sa-tai-costurile-stand-cu-ochii-in-ecran/</link>
		<comments>http://businesscover.ro/cum-sa-tai-costurile-stand-cu-ochii-in-ecran/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 07:12:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Vali Bîrzoi</dc:creator>
				<category><![CDATA[IT & C]]></category>
		<category><![CDATA[comunicații]]></category>
		<category><![CDATA[costuri]]></category>
		<category><![CDATA[criză]]></category>
		<category><![CDATA[Romtelecom]]></category>
		<category><![CDATA[teleprezență]]></category>
		<category><![CDATA[videoconferință]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://businesscover.ro/?p=3366</guid>
		<description><![CDATA[Să nu ne îmbătăm cu apă rece, să ne uităm mai bine în jur şi să admitem că, nu ştim la alţii cum o fi, dar la noi criza mai durează. Cel puţin anul ăsta. Iar revenirea va fi lungă şi anevoioasă şi va depinde, ...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignright size-medium wp-image-3371" title="conference_world" src="http://img.businesscover.ro/conference_world-300x187.jpg" alt="" width="300" height="187" />Să nu ne îmbătăm cu apă rece, să ne uităm mai bine în jur şi să admitem că, nu ştim la alţii cum o fi, dar la noi criza mai durează. Cel puţin anul ăsta. Iar revenirea va fi lungă şi anevoioasă şi va depinde, din păcate, de alţii. Adică de partenerii externi ai României, de companiile multinaţionale sau relaţiile comerciale externe ale firmelor autohtone, mai degrabă decât de visatele proiecte anti-criză ale autorităţilor care acum vorbesc de un <a href="http://www.zf.ro/eveniment/scenariul-de-risc-al-guvernului-crestere-economica-zero-5723121/" target="_blank">scenariu</a> cu creştere economică zero în 2010. Dar, chiar şi dacă nu ar fi criză, lecţia cu tăiatul şi, pe urmă, ţinutul costurilor sub control e una foarte bună. Pe pieţele ceva mai avansate, soluţiile de tele şi videoconferinţă s-au dovedit a fi una dintre cele mai bune metode de tăiere a cheltuielilor.<span id="more-3366"></span></p>
<p>La noi, cuvântul „teleprezenţă“ reprezintă încă doar o noţiune şi nu o piaţă. Dar începe să devină. Unul dintre principalii operatori de telecomunicaţii, Romtelecom, lansează, începând cu luna martie, un program de consultanţă gratuită privind optimizarea costurilor clienţilor business ai companiei. Astfel, prin serviciul <a href="http://www.romtelecom.ro/solutii-business/companii-mari-sectorul-public/" target="_blank">Cost Consultancy</a>, firmele de dimensiuni medii şi mari vor primi gratuit recomandări personalizate din partea specialiştilor Romtelecom despre cele mai potrivite <a href="http://www.romtelecom.ro/solutii-business/" target="_blank">soluţii de comunicaţii</a> care le pot asigura optimizarea costurilor operaţionale.</p>
<blockquote><p>„Suntem conştienţi că majoritatea clienţilor noştri sunt preocupaţi de modul în care fac faţă actualei situaţii de pe piaţă. Cea mai frecventă grijă exprimată, pe care o împărtăşim şi noi, este legată de nevoia crescândă de optimizare a costurilor şi a utilizării judicioase a resurselor. Răspundem acestor necesităţi prin programul <a href="http://www.romtelecom.ro/solutii-business/companii-mari-sectorul-public/" target="_blank">Cost Consultancy</a>“, spune<strong> </strong>Ana Maria Gergely, Director Coordonator Vânzări Corporate la Romtelecom. „Iniţiativa vizează atât optimizarea costurilor existente cu comunicaţiile, cât şi a costurilor operaţionale care pot fi reduse prin folosirea soluţiilor de IT şi telecomunicaţii pe care le propunem în cadrul acestui program.“</p></blockquote>
<p>Managerul operatorului adaugă că, spre exemplu, în cazul implementării serviciului de tele sau video conferinţă, conform evaluărilor interne ale Romtelecom, „putem diminua cu cel puţin 35% costurile clienţilor generate de deplasările angajaţilor.“</p>
<p>Serviciile de teleconferină şi videoconferinţă au fost adoptate, pe alte pieţe, de la instituţii de învăţământ (ex: <a href="http://www.polycom.eu/global/documents/company/customer_success_stories/education/university_insubria.pdf" target="_blank">implementarea unei soluţii Polycom</a> la Universitatea Insubria din Italia) şi până la mari <a href="http://www.telepresenceoptions.com/2010/01/hotel_guests_checking_into_pub/" target="_blank">lanţuri hoteliere</a> – Marriott va deschide centre de videoconferinţă în hotelurile sale din 25 de oraşe, în 2010.</p>
<p>Exemple de implementări se găsesc şi la noi. „Soluţia pe care am folosit-o noi pentru a ne scădea costurile anul trecut, Microsoft Unified Communication, un sistem complex de videoconferinţă şi comunicaţii la nivel de companie, reduce costurile de transport cu 30-40%“, <a href="http://businesscover.ro/cine-seamana-nori-culege-furtuna/" target="_blank">spunea Călin Tatomir</a>, general manager al Microsoft România, una dintre companiile care oferă astfel de soluţii de comunicaţii.</p>
<p>Compania de analiză şi studii de piaţă Gartner estimează că piaţa globală de soluţii de teleprezenţă se va ridica la 1,5 miliarde de dolari în 2010. Potrivit aceleiaşi surse, anul trecut, prin adoptarea soluţiilor de video şi teleconferinţă, la nivel mondial s-au generat reduceri de costuri de 3,5 miliarde de dolari doar din biletele de avion pe care companiile nu le-au mai cumpărat.</p>
<hr /><em><em><a href="http://www.romtelecom.ro/solutii-business/companii-mari-sectorul-public/"><img class="alignright size-full wp-image-3379" title="romtelecom_business_logo" src="http://img.businesscover.ro/romtelecom_business_logo.png" alt="" width="202" height="57" /></a>Acest articol face parte dintr-o dezbatere iniţiată de Romtelecom pe tema reducerii costurilor companiilor cu ajutorul soluţiilor de comunicaţii. Business Cover va prezenta, pe parcursul a trei săptămâni, analize, studii de caz pe această temă, din diverse domenii. Prin programul <a href="http://www.romtelecom.ro/solutii-business/companii-mari-sectorul-public/">Cost Consultancy</a>, consultanţii operatorului analizează anumite resurse ale clienţilor şi modul în care acestea sunt utilizate, propunându-le soluţii prin care clienţii îşi pot optimiza costurile operaţionale cu ajutorul serviciilor de comunicaţii oferite de Romtelecom.</em> <em>În funcţie de profilul fiecărui client, este ales un mix de soluţii personalizate. Pe lângă portofoliul actual Romtelecom, de voce, internet şi date, reţea, securitate IT, au mai fost create special pentru acest program si alte noi <a href="http://www.romtelecom.ro/solutii-business/personalizeaza-ti-acum-oferta/" target="_blank">servicii Romtelecom</a></em>.<em> Programul este accesibil prin reprezentanţii de vânzări Romtelecom dedicaţi sau sunând la 0800 880 888.</em></em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://businesscover.ro/cum-sa-tai-costurile-stand-cu-ochii-in-ecran/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

<!-- Dynamic page generated in 0.289 seconds. -->
<!-- Cached page generated by WP-Super-Cache on 2010-03-09 23:08:47 -->
