Ferea. Vin investitorii sălbatici şi nemiloşi

Senatorul PD-L Iulian Urban are blog. Şi pentru că are blog scrie pe el. Şi pentru că scrie pe el, unii citesc, printre ei şi eu, iar după ce am citit un material publicat de Urban pe 4 decembrie mi-am reexersat talentul demult uitat de a-mi face cruce cu stânga. A pus acolo senatorul un interviu cu un nenominalizat bancher care dezvăluie planul băncilor de a cuceri draga noastră patrie. Materialul e aici. Adică, pe foarte scurt cum au dat băncile credite urmărind de fapt supraîndatorarea şi ajungerea la incapacitate de plată a românilor, situaţie care le permite băncilor acum şi în special la anul să puna mâna pe proprietăţile noastre la preţuri de dumping. Mai mult, spune bancherul din umbra lui Urban, nu numai casa atât de dragă a românilor o ţintesc teroriştii financiari, ci şi  distrugerea afacerilor şi a activelor companiilor cu capital românesc. Asta ar fi rezumatul.

Până aici, dacă arunci o privire, totul pare plauzibil. Întâi de toate, materialul apărut cu două zile înainte de turul doi vine şi-l transformă pe delicatul preşedinte Traian Băsescu în paladinul Românicăi, neajutorată şi tâmpită. Jap, un dos de palmă al preşedintelui şi… „actualul preşedinte ne-a pus puţin în dificultate, atunci când a venit cu guvernul PSD-PDL, pentru că ceea ce noi ne doream era instabilitate economică şi politică; a trebuit să presăm extrem de mult pentru ca ruptura la nivel guvernamental să se producă, să cadă guvernul, să se amâne sosirea tranşei de bani de la FMI, însă până la urmă, cunoscând mentalitatea colerică românească, am reuşit“, îi spune bancherul lui Urban. Mulţumim domnu’ preşe’, cum ştii tu să te opui nemilosului capitalist străinez care vine să ia averea poporului, singurul tău aliat.

Biiine, dincolo de faptul că se face un pic de propagandă probăsească, ceea ce până la urmă e normal, dată fiind apartenenţa politică a senatorului în cauză, de acum să vedem ce zice bancherul despre casele voastre, mă. Cum vi le ia el pe toate şi deveniţi chiriaşi. „În 2008, am dat masiv credite de consum; am dat bugetarilor, am dat angajaţilor din sectorul privat. Atracţia era mare întrucât nu trebuiau să prezinte garanţii, însă noi ştiam că în 2009 ne vom atinge scopul. Şi , în 2009, într-adevar, pe fondul crizei economice, au explodat restanţierii. Asta înseamnă că oamenii nu şi-au plătit ratele către bănci, iar noi am trecut la executare silită“. Aţi înţeles? Un credit fără garanţie e executat silit. Mă, al naibii. Da, aşa e au explodat restanţele, dar nu prea am văzut oameni care să-şi piardă casa din cauza unui credit pentru aragazul luat cadou nevestei. Mai mult, cu certitudine bancherul lui Urban nu e de la Volksbank. De ce? Simplu, Melania Hăncilă, economistul şef al băncii austriece, care apropos, pare a avea serioase probleme acasă, în ţara de baştină, spunea acum vreo lună-două că: „Băncile care au fost mai agresive pe partea creditelor de consum au fost clar mai afectate pentru că cei care au contractat astfel de împrumuturi sunt dispuşi să renunţe mai uşor la rambursarea datoriei“. Na, ce chestie. E clar, cu ăştia nu s-au înţeles. Şi mai e ceva. Spune cravatistul că vor să distrugă companiile româneşti. Oh, iată Flanco e jos. Ce va recupera ING? 50 de computere? Ah, o maşină de spălat. Sau de la Altex, în caz de buşeală? Ăştia au garantat cu stocurile de marfă. E, ia-le p-astea monşer…

Uite acuma încă unul. Lung. „După ce ne-am asigurat că pur şi simplu nu va exista riscul să apară intruşi care să cumpere activele imobiliare, case, terenuri, scoase la vânzare de executorii noştri bancari, am început să trimitem pe banda rulantă dosarele celor care au luat credite de consum, către executori. Nimeni nu a sesizat faptul că nu ne interesa de fapt să le vindem casele, ci să manipulăm piaţa imobiliară, să o tragem în jos, asigurându-ne în acelaşi timp că, la momentul potrivit, când curba prăbuşirii imobiliare va atinge cel mai de jos nivel, grupurile financiare din ţările noastre de origine să cumpere masiv şi la preţuri de nimic aceste active. Te asigur, Iulian, că în 2010 un apartament cu trei camere care în 2008 era evaluat la 150.000 euro va fi scos la vânzare, la executare silită, la preţuri de sub 30.000 de euro şi nu va veni nimeni să cumpere, pentru că în 2010 toţi vor fi preocupaţi să ţină bani deoparte pentru ziua de mâine. Va fi momentul perfect să cumpărăm totul pe nimic. Românii vor deveni chiriaşi în propriile case, pentru că acesta a şi fost obiectivul nostru primordial, şi anume achiziţiile la preţuri infime. Pentru asta era obligatoriu să ducem piaţa imobiliară la un maxim, pentru ca pe fondul prăbuşirii acesteia, noi să culegem caimacul“, zice iar domnul bancher. Pare logic, aşa-i? Mă întreb doar de ce naiba n-au cumpărat deşteţii aştia în 2001? În 2002? Ştiţi cât era un apartament cu trei camere în Bucureşti atunci? Vreo 25.000 de dolari. Ăsta preţ infim, dom’le. Adică pentru ei e mai simplu să scumpească, să piardă cârcă de bani în credite neperformante pentru a putea să-i cumpere apoi ieftin cocioaba unchiului Tom creditatul?

Să ne înţelegem. Băncile au jucat un rol major în bula de pe piaţa imobiliară, iar o parte dintre înjurăturile care se sparg în cârca dezvoltatorilor le merită ele, care au finanţat orice ca disperatele şi acum dau din colţ în colţ şi inventează strategii de aruncat gunoiul sub preş. Sau poate nu. De fapt au pregătit terenul ca, hai să zicem, gigantul financiar Nomura, care a preluat resturile Lehmann Brothers, să vină să îţi cumpere apartamentul cu trei camere şi după aia să-l închirieze. O să-şi frece palmele de bucurie. Îţi dai seama, am mai scos vreo 300-400 de euro pe lună, o să se bucure CEO-ii şi CFO-ii ăia.

De fapt, piaţa imobiliară a picat sub propria apăsare, iar vina le aparţine în proporţie de minimum 50% băncilor care au finanţat o serie de mizerii, ce nu vor deveni niciodată proiecte. Bogdan Georgescu, şeful Colliers pe România, îmi spunea că oricum ne pândea o criză de mai mare dragu chiar dacă nu ne trăzneau americanii peste ceafă cu urmele subprime-ului lor. Mult de vorbit. Saptămâna viitoare vedem cum, cine, de ce şi unde despre piaţa imobiliară. Până atunci, mai aşteptăm dezvăluiri de la senatorul Urban. Eventual să ne prezinte şi nouă pe sincerul bancher care i-a dezvăluit domniei sale planul apocalipsei din spatele bucătăriei românilor. Altfel, îl cam bănuim de ceva urâţel.